august 1

0 comments

Expeditie de iarna pe Ararat (5137 m) si lectia (mea) despre altitudine

In ideea de a-mi pregati experientele la altitudini mai mari (7000m +), am ‘picat” in plasa lui Daniel cand mi-a spus sa incerc intai un 5miar. O `plasa` care mi-a suras foarte tare, iar experienta a fost una de tinut minte.  Intre timp am decis ca ma pasioneaza mai tare turele mai scurte, mai tehnice si mai active – inca nu reusesc sa ma impac cu ideea de a sta in cort zile intregi.

Cum ajungi 🙂 ..la baza muntelui si sus la 5000 si un pic de metri. In primul rand, cauti un ghid. Este o zona de conflict si, desi este un munte ce poate fi abordat si fara ghid, recomandarea mea ar fi sa contactati unul. Va poate scapa de multe necazuri un om care stie cum merg lucrurile pe acolo.

Am mers cu avionul pe ruta Bucuresti – Istanbul – Van.  Din Van am fost preluati de un microbuz si dusi in Doğubeyazıt (la aprox 2 ore de Van) – un satuc aflat la baza muntelui.

In prima zi am fost dusi cu un microbuz pana la baza muntelui (2200 m ) si am urcat pana in Camp 1 (la 2750 m). Aici, ghidul si ajutoarele lui (alti omuleti) au organizat un soi de base camp – un cort in care au gatit si au pregatit cele necesare pentru noi.

A doua zi am urcat pana in Camp 2 (la aprox 3700 m). Ghidul a organizat si aici un cort in care a pregatit de mancare pentru toti (eu, din cauza regimului alimentar limitat – fara carne si gluten – nu m-am putut bucura de ce au pregatit, insa meniul a fost foarte bogat si bine gandit) si ceai pentru ziua varfului

A treia zi a fost ziua varfului. Ne-am trezit la 1 noaptea si in aproximativ 30 minute am inceput ascensiunea.  Temperarura a fost de -20 grade cu vant de 35 km/h.

Am vrut sa raman ultima, insa la scurt timp de la plecare mi-am aruncat un ochi in spate. Din 6 frontale ramasesera 5 – ghidul renuntase. M-am oprit sa fac o poza, mi-am pus incalzitoare in bocanci si am continuat.  Am simtit ca degetele de la maini imi amortesc, asa ca am aplicat strategia pasilor numarati: am incercat sa numar cate 50 de pasi si sa ma opresc dupa fiecare sir ca sa mi misc mainile. Era prea mult, am coborat la 40.

‘Bogdan, ia-o in fata mea’

‘Nu vreau, mergi tu prima’ 

In fata era o panta continua si mult alb luminat de stele. Habar n-aveam unde trebuie sa ajungem.  Urmeaza o portiune de stanci alambicate. Eram prima si nu stiam daca traseul era cel corect. Ma uit la ceas: 4400 m.  Ma opresc…la 40 de pasi numarati. Astept sa ajunga Bogdan langa mine.

‘Bogdan, nu-mi mai simt mainile. Ma intorc’

‘Nu te las sa renunti, ia si pufoaica mea’.

Maiou, bluza cu maneca lunga, polar, pufoaica mea, geaca de goretex si inca o pufoaica a lui Bogdan (pentru -30 grade).  Incep din nou numaratoarea. Incep sa ma incalzesc. Pot sa-mi misc degetele.  Soarele raserise, insa era dupa munte. Ma rog la fiecare pas sa apara sa ne incalzeasca. Bogdan imi spune ca si lui ii este frig. Ajungem la 5000 m si asteptam sa ne regrupam. 

Alexandra (cealalta 🙂 ) ajunge langa mine: ‘Nu mai pot, ma intorc’

Eu: ‘Nu te las, hai cu mine, in 20 minute suntem pe varf’

Si asa am ajuns Alexandra&Alexandra pe varf, primele, in dimineata lui 27 aprilie 2019.

Coborarea a fost lunga, greoaie prin zapada apoasa batuta de soare. Ne-am strans corturile din tabara 2 si imediat muntele s-a acoperit de nori. Sper ca echipele ce au urcat dupa noi sa se fi intorc cu bine. Seara tarziu am ajuns la hotel in Doğubeyazıt.

M-am descaltat si am ramas masca: degetul mare de la picior imi degeraseSocul cel mai mare a fost ca nu am simtit. Mai departe, singurul lucru care conteaza este ca inca il am si este vindecat.

Lectia? Priceless, dar este a mea si v-ar fi greu sa o intelegeti. Cert este ca niciun munte nu trebuie subestimat. Si nimic nu este intamplator. 

 

Echipament:

– bocanci de iarna / de altitudine. Eu am purtad Mammut Norwand

– pantaloni de iarna si de goretex

– pufoaica – cat mai groasa

– manusi de puf

– rucsac 60 l + rucsac tura 20-30 l

– bete

– coltari

– rachete de zapada

– imbracaminte de corp, polar, caciula, ochelari de soare

– cort

– sac de dormit de iarna + saltea

– frontala, folie supravietuire

ceasul Suunto 9  

 

Trackurile GPS inregistrate cu Suunto 9 (atentie, pentru expeditia de vara e posibil sa nu fie aceeasi ruta):

 

Detalii tura:
– zile expeditie : 3 zile

– lungime totala: aprox 21 km (de la 2200 m pana pe varf si inapoi)

– diferenta de nivel: aprox 3000 m

 

Detalii ghid:

Fiind zona de conflict, am apelat la serviciile unui ghid local (alegerea noastra a fost http://www.araratpeak.com/our-services/ ) . Costul expeditiei se poate negocia in functie de serviciile oferite, de numarul de persoane, de perioada in care mergeti (vara este mult mai usor de abordat muntele)

 

Sponsori si sustinatori:

Pantofica.ro – fara de care nu as putea trai niciuna dintre aceste experiente

Time2sport.ro

Suunto Romania

Wildclimb.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}