aprilie 15

Creasta Costila Galbinele 3A, 13LC

0  comments

Mi-a luat 2 ani dupa ce m-am apucat de catarat sa ajung in peretii Costilei.Mi se pareau impresionanti, ii priveam de peste drum – de pe Ace sau de pe platou. Mi se parea ca-s prea mica, prea neimportanta, prea nepriceputa ca sa ma primeasca.


Am avut curajul sa intreb cativa alpinisti cu mai multa experienta decat mine daca vor sa mergem impreuna in  Costila. Nu s-au asezat lucrurile. Insa mi-a confirmat Mircea ca merge cu mine. Nu mai fusese nici el. Stiam ca cea mai dificila parte va fi sa identificam traseul.

Pentru ca ne-am decis in ultimul moment, am plecat cu coarda de 50 m – stiam ca, odata intrati in traseu, ar putea fi aproape imposibil sa ne retragem. Asa ca trebuia sa-l ducem pana la capat no matter what. A treia ‘frica’ era legata de cataratul pe conglomerat – nici eu si nici Mircea nu mai catarasem pe conglomerat. Retragerea nu parea a fi nici ea prea prietenoasa…


Traseul


Am urcat vineri seara sa dormim la refugiul Costila. Dimineata am plecat dupa 7:30, am preferat sa fie lumina ca sa ne putem orienta.


Pana la baza peretelui a fost un chin – am ajuns prin niste saritori, apoi conglomerat faramicios combinat cu iarba. Am mers neasigurati, pana cand am decis ca e necesar sa ne legam.

Am luat-o inainte convinsa ca trebuie sa ajungem la un brad ce se vedea in departare. Deja imi faceam planul sa ne retragem daca nu gasim niciun piton in maxim 2 ore. Parea totul atat de dubios si nu m-as fi gandit ca cineva ar fi putut sa urce pe acolo spre pereti. Ei bine, a ajuns Mircea langa mine si a tipat tare ‘uite pitonul’. M-am simtit eliberata, am simtit ca cineva de Sus este cu noi.


Traseul a curs mai departe, cu ceva timp pierdut tot din cauza orientarii, insa ne-am descurcat minunat pana la capat. 
Va las mai jos trackul (in cazul in care sunteti prima data in traseu ca si noi, sa nu bajbaiti intrarea si retragerea), lista noastra de echipament si cateva poze.

Pot sa afirm ca, desi ne-a facut sa ne indoim ca am fi capabili sa il parcurgem, peretii Costilei & Co sunt ca bucatele rupte din rai. Veti gasi o vibratie atat de inalta incat veti avea impresia ca ati fost primiti in rai. Dar drumul catre rai nu este intotdeauna facil.


Retragerea se face pe Brana mare a Costilei si apoi pe Brana Aeriana


Trackul inregistrat cu Suunto 9 aici

Topo aici.


Echipamentul pe care l-am avut in perete:

  • Primele 4-5 lungimi le-am urcat in bocanci cu talpa rigida, apoi ne-am schimbat in espadrile
  • Coarda 50 m
  • Bucle: Mircea a insistat sa luam 12, eu sunt mai minimalista de fel – as pleca cu 8 bucle lungi, de alpinism
  • Ham
  • Anou pentru asigurare
  • Anou cu carabe pentru regrupare
  • Cosulet
  • Casca
  • Rucsac
  • Apa (nu exista surse de apa nici pe retragere) & mancare
  • Frontala
  • Polar/pufoaica/geaca Gore – e foarte oscilanta vremea in functie de punctul in care te afli

Sa va bucurati de acest traseu absolut amazing si sa fiti safe!

 

Love,

A.


Tags


Produse din Shop 

Tricou dama, Summit Your Heart

Clone of Tricou Dama Mountains

Set sacose bumbac printate

Bluza #teamAngels, alba

Tricou Dama Mountains

Tricou Dama Aripi Inger

Bluza #teamAngels, negru

Tricou sport ‘I don’t need therapy’

Lasa-mi un comentariu :)

Your email address will not be published. Required fields are marked

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

Ai nevoie de informatii de la mine? Scrie-mi mai jos

Name*
Email*
Message
0 of 350